Tag Archives: lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Libera circulaţie a serviciilor Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Libera circulaţie a serviciilor este definită ca fiind dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricărui stat membru, plecând de la un sediu principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene. Continue reading

Comments Off on Libera circulaţie a serviciilor Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Filed under Articole drept

Aspecte teoretice şi practice privind libera circulaţie a mãrfurilor în spaţiul Uniunii Europene Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Realizarea pieţei unice a fost principalul obiectiv al Tratatului de la Roma. Acest obiectiv presupunea o mai mare liberalizare a schimburilor de bunuri şi servicii. Încheierea perioadei de tranziţie a fost fixată la 1 ianuarie 1970; dar, până la acest moment nu s-au putut realiza decât eliminarea taxelor vamale (1 iulie 1968), libera circulaţie a lucrătorilor şi armonizarea unor taxe, între care şi introducerea generală a TVA-ului în anul 1970. Continue reading

Comments Off on Aspecte teoretice şi practice privind libera circulaţie a mãrfurilor în spaţiul Uniunii Europene Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Filed under Articole drept

Codificarea dreptului în Europa Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Codificarea dreptului in Europa a inceput cu codificarea dreptului roman facuta de Gregorius, Hermogeniasus,Theodosiu al II-lea si Iustinian. Compilatia lui Iustinian a stat la baza dreptului romano-germanic, iar dreptul catolic a jucat rolul de catalizator .

                Imperiul Romano-Germanic si biserica catolica au constituit factori unificatori care s-au suprapus ordinii juridice fragmentare locale. Anumite zone din Europa, precum Peninsula Scandinava si Islanda au prezentat caracteristici proprii.

                Codificarea napoleoniana a avut la baza culegerile de cutume existente pe teritoriul Frantei. Si dreptul german a cunoscut perioada redactarii cutumelor in culegeri (Saxenspigel; Swabenspiegel). Scoala istorica a dreptului german s-a pronuntat impotriva codificarii dreptului, in special pentru ca nu putea accepta o codificare de tip francez in Germania.

In final, dreptul francez si cel german au stat la baza dreptului continental si au contribuit la formarea sistemelor nationale de drept ale multor state de pe alte continente.

 

Encoding law in Europe began with the codification of Roman law made ​​by Gregorius, Hermogeniasus, Theodosiu II and Justinian. Justinian’s compilation behind the Roman-Germanic law and Catholic law acted as a catalyst.
Romano-Germanic Empire and the Catholic Church were the unifying factors that overlapped local legal system fragmentation. Certain areas of Europe, Scandinavians and Iceland had its own characteristics.
Napoleonic codification was based on existing customs collections in France. And German law known period in writing custom collections (Saxenspigel; Swabenspiegel). German historical school of law has ruled against codification of law, especially because he could not accept a codification of the French model in Germany.
Finally, French law and the Germans were the basis for civil law and have contributed to national legal systems of many countries on other continents.
Continue reading

Comments Off on Codificarea dreptului în Europa Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Filed under Articole drept

Ajutorul de stat în reglementările UE şi practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

În dreptul Uniunii Europene, sediul materiei privind ajutorul de stat, îl constituie, în principal art. 107-109 (foste 87-89 TCE).

            În dreptul intern, reglementarea ajutorului de stat a avut ca determinare condiţionalitãţile convenite prin Acordul European instituind o Asociere între România, pe de o parte, aprobat prin Legea nr.20/1993 şi a intrat în vigoare la 1 februarie 1995 (M. Of. Nr.73/12.04.1993). Continue reading

Comments Off on Ajutorul de stat în reglementările UE şi practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Filed under Articole drept

PRELIMINARY RULING PROCEDURE Conf. univ. dr. Radu Stancu, Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

The reference for a preliminary ruling is a fundamental mechanism of European Union law aimed at enabling the courts and tribunals of the Member States to ensure uniform interpretation and application of that law within the European Union.

The Court of Justice of the European Union has jurisdiction to give preliminary rulings on the interpretation of Union law and on the validity of acts adopted by the institutions, bodies, offices or agencies of the Union.

The Court of Justice alone currently has jurisdiction to give preliminary rulings.

The Court’s role is to give an interpretation of European Union law or to rule on its validity, not to apply that law to the factual situation underlying the main proceedings.

Continue reading

Leave a Comment

Filed under Articole drept

RAPORTUL DINTRE DREPT ŞI MORALÃ Lect.univ.dr. Viziteu Mãdãlina

Încă de la început, trebuie să subliniem faptul că nu doar dreptul stabileşte reguli de conduită socială.

Morala reglementează şi călăuzeşte conduita oamenilor în societate. Romanii, prin Celsus, defineau dreptul ca „ars boni et aequi” (arta binelui şi a echităţii), binele şi echitatea fiind categorii ale moralei. Între preceptele dreptului lor se întâlnesc atât principii morale, ca honeste vivere, şi neminem laedere, dar şi principiul de drept distributiv, suumum cuique tribuere.

Morala poate fi definită ca ştiinţa binelui şi a fericirii, dar şi prin raportare la bunele moravuri.

Din analiza procesului de apariţie a dreptului observăm faptul că acesta s-a format şi a dobândit personalitate prin desprinderea treptată din normele de morală şi din obiceiuri. Putem spune astfel că morala precede dreptul şi că ambele au evoluat într-o strânsă interdependenţă.

Continue reading

Leave a Comment

Filed under Articole drept

PROCEDURA ÎNTREBĂRII PRELIMINARE Conf. univ. dr. Radu Stancu, Lect. univ. dr. Viziteu Mădălina

Prezentul studiu îşi propune să pună în discuţie o serie de întrebări ce pot fi generate de procedura întrebării preliminare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

O primă întrebare este aceea dacă nu cumva dezlegările date de Curte ar putea constitui antepronunţări generatoare de incompatibilităţi.

Procedura întrebării preliminare ca Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a fost instituită, aşa cum se prevede în Tratate, fie pentru a asigura un mijloc de constatare a validităţii dreptului Uniunii, fie pentru a oferi o interpretare a acestuia.

Continue reading

Leave a Comment

Filed under Articole drept